Cuv. Seraphim Rose
Din „Cartea Facerii, Crearea Lumii şi Omul începuturilor”
Editura Sophia, Bucureşti, 2006
2. Ştiinţa şi filosofia creştină
Filosoful rus Ivan V. Kireevski (1806-1856), ucenic al Stareţului Macarie de la Optina, scria:[1]
„Ştiinţele în partea lor esenţială, adică cunoaşterea, aparţin deopotrivă lumii păgâne şi celei creştine, deosebindu-se doar prin latura lor filosofică. Catolicismul nu putea să le dea latura filosofică creştină, fiindcă nu o avea nici el într-o formă pură. Vedem astfel cum ştiinţele, ca moştenire a păgânismului, au înflorit puternic în Europa, dar au sfârşit în ateism, consecinţă inevitabilă a dezvoltării lor unilaterale…”[2]
„Numai filosofia creştină poate da ştiinţelor o temelie dreaptă.”[3]