Ştiinţa şi Sfinţii Părinţi – Un sistem de gândire străin

Cuv. Seraphim Rose
Din „Cartea Facerii, Crearea Lumii şi Omul începuturilor”
Editura Sophia, Bucureşti, 2006

5. Un sistem de gândire străin

Există enorm de multă confuzie în legătură cu evoluţia. Unii zic: „Creştinii ortodocşi nu se ceartă cu evoluţia” sau doar folosesc sintagma „evoluţia călăuzită de Dumnezeu”. O asemenea înţelegere a evoluţiei este destul de primitivă: presupune considerarea ei ca „realitate ştiinţifică” de tipul heliocentrismului. De fapt, cei ce se opun evoluţiei sunt adeseori asemuiţi cu Biserica Romano-catolică împotrivindu-se lui Galilei, ba chiar unii creştini ortodocşi se tem să nu fie socotiţi „naivi” sau să rămână în urma curentelor intelectuale sau modelor timpului.

Dar întreaga doctrină a evoluţionismului este mult mai complexă decât un simplu „fapt ştiinţific” sau chiar o „ipoteză”. Ea este o doctrină – o credinţă care cuprinde multe domenii ale gândirii, şi nicidecum doar ştiinţa; şi este destul de coerentă spre a putea vorbi despre ea ca despre o doctrină mai mult sau mai puţin închegată. Vom vedea că ea este o concepţie cu totul aparte asupra realităţii, cu propriile premise şi deducţii filosofice şi teologice aparte. în special în teologie ea oferă o alternativă deliberată la creştinismul ortodox în privinţa mai multor dogme cheie.