Cuviosul Seraphim Rose

Octombrie 11, 2008

Introducere la Apocalipsa Sf. Ioan – Un comentariu ortodox (4)

„Apocalipsa Sfântului Ioan. Un Comentariu Ortodox”

De Arhiepiscop Averchie Tauşev

Editura Sophia, Bucuresti, 2005

Introducere – Înţelesurile literale în opoziţie cu cele simbolice şi mistice (2)

Pr. Seraphim Rose

Tâlcuirea tuturor acestor reprezentări simbolice – într-un mod accesibil în prezent, înainte ca toate profeţiile sa se împlinească – ne este oferită de textul comentariului. Vom face acum ultimile recomandări pentru pregătirea şi prevenirea cititorului.

1.     Nu trebuie să fie prea categorici sau peste măsură de limitaţi în interpretarea dată de noi acestor reprezentări simbolic şi viziuni. Multe dintre simbolurile Apocalipsei sunt atât de cuprinzătoare în aplicarea lor practică încât nici o formulare literară obişnuită nu le poate reda. Cel cu o experienţă şi o cunoaştere mai bogată va vedea mai mult decât cel lipsit de ele. De asemenea, pe măsură ce istoria se va apropia de sfârşit, semnificaţia acestor simboluri se va limpezi. Arhiepiscopul Averchie însuşi remarca faptul că unor simboluri încă nu li se poate de interpretare, în timp ce altora (cum ar fi „lăcustele” şi „caii” din capitolul 9) se hazardează, pe baza experienţei războaielor secolului XX, să le dea o tâlcuire.

2.     Trebuie să fim atenţi la deosebirea fragmentelor care fac referire la realităţile lumii pământeşti căzute şi a celor care referire la cea cerească. Tâlcuirile greşite ale Apocalipsei confundă invariabil aceste două realităţi, încercând să aplice viziunile profetice legate de lumea cerească (unde boala şi întristarea vor înceta, unde moartea nu există şi
„leopardul se va odihni împreună cu iedul” – Isaia 11,6) lumii acesteia pământeşti. Aceasta este greşeala cea mai gravă a interpretării hiliaste, predominantă în rândul protestanţilor, care consideră mia de ani din capitolul 20 drept o perioadă istorică „cerească” si aplică profeţiile Vechiului Testament Ierusalimului pământesc şi nu Ierusalimului ceresc al vecului viitor.

Uneori chiar comentatorii ortodocşi au interpretări diferite ale vedeniilor şi reprezentărilor lor simbolice. Nu trebuie totuşi să ne grăbim să observăm „contradicţiile”, întrucât în limbajul simbolic se întâmplă adeseori ca reprezentările să aibă sensuri şi niveluri de interpretare multiplă. Astfel, creaturile stranii din capitolul 9 pot reprezenta înfricoşătoarele arme moderne, însă ele pot deopotrivă simboliza demonii şi acţiunile patimilor umane;  „steaua cea mare” din capitolul 8 poate fi un meteorit sau un proiectil sau un alt corp fizic capabil să cauzeze distrugere, dar îl poate simboliza şi pe diavol.

3.     Interpretarea hiliastă a Apocalipsei porneşte şi de la o altă greşeală fundamentală pe care o fac majoritatea comentatorilor protestanţi: să considere conţinutul cărţii într-o ordine strict cronologică. Textul trebuie înţeles aşa cum este el de fapt, adică o înşiruire de vedenii distincte una de alta prin conţinut: unele se referă la cer, altele la pământ; unele sunt foarte generale şi cu sens simbolic, altele foarte precise şi cu sens literal; unele sunt despre trecut, altele despre viitor, iar altele despre prezent. Pentru lămurirea acestor vedenii este necesar un comentariu ortodox amănunţit, şi nu o simplă citire de text care ar fi accesibilă  înţelegerii noastre moderne. Cartea de faţă încearcă un să fie astfel de comentariu ortodox.

4.     Citirea Apocalipsei nu trebuie să fie întemeiată pe căutarea stărilor de suspans, ci pe seriozitate şi atenţie sporită. Prima noastră grijă trebuie să fie dobândirea unei înţelegeri a dogmelor şi a perspective ortodoxe asupra lumii, întrucât acestea stau la baza conţinutului cărţii. În privinţa aplicării anumitor profeţii la evenimentele contemporane trebuie să fim precauţi la formularea unor concluzii şi să nu ne lăsăm influenţaţi de propriile noastre opinii sau închipuiri.

5.     Este foarte important ca lectura cărţii să fie însoţită de o hrănire spirituală constantă: slujbele şi tainele Bisericii, citirea regulată a Bibliei şi a textelor duhovniceşti. Dacă sunt împlinite aceste condiţii şi credinţa noastră ortodoxă este o nevoinţă conştientă şi constantă, atunci nu vom mai fi copleşiţi de vreo nouă „catastrofă” sau vreo nouă „împlinire” a vreunei profeţii apocaliptice.

6.     Luând în considerare toate acestea, înţelegem că Apocalipsa este o carte a tainelor, a înţelesurilor adânci legate de începutul şi sfârşitul tuturor lucrurilor, de scopul suprem al lumii şi al omului şi de începutul veşnicei Împărăţii a cerurilor. De aceea ea trebuie citită cu frică de Dumnezeu şi cu smerenie şi cu neîncredere în propria noastră capacitate de înţelegere.

Lasă un comentariu »

Niciun comentariu până acum.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: